DATORIILE CREŞTINULUI FAŢĂ DE DUMNEZEU - clasa a IX-a

DATORIILE CREŞTINULUI FAŢĂ DE DUMNEZEU

Orice creştin pentru a se mântui, trebuie să se conducă în viaţă după voia lui Dumnezeu. El trebuie să traducă în viaţă învăţăturile moralei creştine. Aceasta însă nu se poate face, decât prin împlinirea legilor şi poruncilor acestei morale. Aceasta impune creştinului o serie de datorii pe care el trebuie să le împlinească:

1.     Cea dintâi datorie a creştinului este cunoaşterea lui Dumnezeu (In. 17,3)

„ Şi aceasta este viaţa de veci, ca să te cunoască pe Tine, Unul şi adevăratul Dumnezeu şi pe Acela pe Care L-ai trimis, pe Iisus Hristos.”

2.     Adoua datorie a creştinului este să slujească lui Dumnezeu şi să-L cinstească (să-L adore). Această cinstire a lui Dumnezeu este de două tipuri:

A.    Cinstire internă – constă în cultivarea celor trei virtuţi: credinţa, nădejdea şi iubirea:

-        Credinţa – este convingerea care se formează în noi, datorită harului divin, prin puterea căruia primim şi ţinem drept adevărate toate cele descoperite de Dumnezeu pentru mântuirea credinioşilor;

-  Nădejdea – este speranţa sau aşteptarea cu încredere a fericirii veşnice;

-       Iubirea – sau dragostea, este virtutea prin care creştinul intră în cea mai strânsă unire cu Dumnazeu, considerându-L drept binele cel mai înalt spre care poate tinde.

B.     Cinstirea externă – se manifestă prin acte vizibile, adică prin acte de cult.