LEGEA MORALĂ A VECHIULUI TESTAMENT. DECALOGUL - clasa a X-a

LEGEA MORALĂ A VECHIULUI TESTAMENT

DECALOGUL

Deca – zece; Logos – cuvânt; Decalogul – Cele zece porunci.

Definiţie: Decalogul este prima lege scrisă a poporului evreu, dată de Dumnezeu lui Moise pe muntele Sinai.

Cuprinde principii morale de origine divină, care stau la baza întregii vieţi morale a evreilor şi rămân valabile şi pentru creştini.

1.     Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, să nu ai alţi dumnezei în afară de Mine. (unicul Dumnezeu)

2.     Să nu-ţi faci chip cioplit şi nici un fel de altă asemănare a nici unui lucru ... Să nu te închini lor, nici să le slujeşti. (interzice închinarea la idoli)

3.     Să nu iei numele Domnului Dumnezeului tău în deşert. (interzice batjocorirea numelui Domnului)

4.     Adu-ţi aminte de ziua odihnei, ca să o sfinţeşti prin fapte bune. (respectarea zilei de odihnă săptămânale: iudei – sâmbăta, creştini-duminica)

5.     Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, ca să-ţi fie bine şi să trăieşti mulţi ani pe pământ. (cinstirea părinţilor este oglinda cinstirii lui Dumnezeu)

6.     Să nu ucizi. (intrezice crima, sinuciderea, avortul, euthanasia)

7.     Să nu fi desfrânat. (protejează familia, intrezicând desfrâul, adulterul)

8.     Să nu furi. (interzice insuşirea nedreaptă a muncii aproapelui)

9.     Să nu mărturiseşti strâmb împotriva aproapelui tău. (interzice minciuna)

10.  Să nu doreşti nimic din ceea ce este al aproapelui tău. (interzice ispita şi dorinţa de a păcătui)

DATORIILE CREŞTINULUI FAŢĂ DE DUMNEZEU - clasa a IX-a

DATORIILE CREŞTINULUI FAŢĂ DE DUMNEZEU

Orice creştin pentru a se mântui, trebuie să se conducă în viaţă după voia lui Dumnezeu. El trebuie să traducă în viaţă învăţăturile moralei creştine. Aceasta însă nu se poate face, decât prin împlinirea legilor şi poruncilor acestei morale. Aceasta impune creştinului o serie de datorii pe care el trebuie să le împlinească:

1.     Cea dintâi datorie a creştinului este cunoaşterea lui Dumnezeu (In. 17,3)

„ Şi aceasta este viaţa de veci, ca să te cunoască pe Tine, Unul şi adevăratul Dumnezeu şi pe Acela pe Care L-ai trimis, pe Iisus Hristos.”

2.     Adoua datorie a creştinului este să slujească lui Dumnezeu şi să-L cinstească (să-L adore). Această cinstire a lui Dumnezeu este de două tipuri:

A.    Cinstire internă – constă în cultivarea celor trei virtuţi: credinţa, nădejdea şi iubirea:

-        Credinţa – este convingerea care se formează în noi, datorită harului divin, prin puterea căruia primim şi ţinem drept adevărate toate cele descoperite de Dumnezeu pentru mântuirea credinioşilor;

-  Nădejdea – este speranţa sau aşteptarea cu încredere a fericirii veşnice;

-       Iubirea – sau dragostea, este virtutea prin care creştinul intră în cea mai strânsă unire cu Dumnazeu, considerându-L drept binele cel mai înalt spre care poate tinde.

B.     Cinstirea externă – se manifestă prin acte vizibile, adică prin acte de cult.